Informații generale

Acasă » Informații generale

› Prezentare proiect

ROCCAS 3: Consolidarea capacității sistemului de sănătate pentru implementarea sustenabilă a programului național organizat de screening în cancerul colorectal

› Valoarea totală a proiectului

24.842.947,70 lei (20.070.284,38 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din FSE+, 2.587.314,91 lei – valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional, 2.185.348,51 – valoarea cofinanţării eligibile)

› Cod My SIMS

319263

› Beneficiar

Institutul Clinic Fundeni

› Partener

Institutul Național de Sănătate Publică

› Data începeri proiectului

31 MAI 2024

› Data finalizării proiectului

30 NOIEMBRIE 2028

› Locația proiectului

Proiect cu acoperire națională

› Manager de proiect

Prof. Dr. Mircea Mănuc

Obiectivul general al proiectului

Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și dezvoltarea capacității la nivel regional de a implementa programul de screening pentru cancerul colorectal și consolidarea serviciilor preventive.

Obiective specifice

OS1:

Creșterea eficacității și rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung prin asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național și consolidarea controlului cancerului colorectal în România prin aplicarea de metode medicale de screening și prevenție, având ca principal rol depistarea bolii în stadiile incipiente. Acest obiectiv va fi realizat prin preluarea și valorificarea experienței câștigate și a lecțiilor învățate din proiectul ROCCAS I și prin implementarea recomandărilor UE privind screeningul pentru cancerul colorectal.

OS2:

Îmbunătățirea competențelor medicale pentru un număr de 828 de medici (medici de familie/gastroenterologi/anatomopatologi/medici de laborator) angajați în unități publice cu profil medical sau care se află în relații contractuale cu CNAS și 200 de asistenți medicali în specialitatea medicină de familie, din aceste cabinete, și asistenți medicali comunitari angajați în cadrul autorităților publice centrale/locale ale sistemului public de sănătate, ca urmare a organizării a 5 tipuri de programe de formare profesională continuă, creditate EMC.De asemenea, se urmărește creșterea nivelului de cunoștințe teoretice și practice și pentru un număr de 66 de profesioniști implicați în managementul, coordonarea și implementarea programelor de screening și/sau angajați ai autorităților sistemului public de sănătate, prin organizarea de acțiuni de formare dedicate utilizării ROC și comunicării cu grupul țintă, necesare implementării programelor de screening pentru cancerul colorectal, precum și prin participarea la schimburi de experiență și bune practici.

OS3:

Îmbunătățirea asigurării calității și controlului de calitate în implementarea programului de screening pentru cancer colorectal prin monitorizarea și evaluarea la nivel național a respectării standardelor și indicatorilor de calitate, utilizând acțiuni de actualizare, colectare a datelor, gestionare și monitorizare a Registrului de evidență a persoanelor evaluate în screeningul colorectal (ROCS), cu aplicabilitate și utilitate la nivel național și sprijin acordat promotorilor proiectelor din etapa a II-a de screening.

OS4:

Lărgirea la nivel național a accesului populației la servicii medicale preventive de calitate și facilitarea accesului la informații privind derularea programului de screening pentru cancerul colorectal, prin identificarea nevoilor de informare și a barierelor de acces ale categoriilor vulnerabile la programele de screening din etapa a 2-a, în vederea stabilirii cadrului de derulare a campaniilor de informare și educare adaptată nivelului de înțelegere a grupului țintă, cu aplicabilitate în toate programele regionale de screening pentru cancerul colorectal și prin dezvoltarea și implementarea unui centru de informare de tip call-center, care va sprijini comunicarea cu grupul țintă și monitorizarea viitoarelor proiecte regionale de screening.

OS5:

Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare, având ca prioritate lărgirea și îmbunătățirea accesului egal și în timp util la servicii medicale preventive de calitate și sustenabile, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, prin utilizarea de metode și instrumente de inovare socială în cadrul programelor de formare. Se urmărește diseminarea către cel puțin 1.134 de persoane din grupul țintă al proiectului a noțiunilor și principiilor aferente nediscriminării, egalității de șanse și integrarea perspectivei de gen ca parte a programelor de formare, concretizate într-un material distinct și exemple de bune practici

PREZENTARE SOLICITANT

Institutul Clinic Fundeni

Solicitantul proiectului este Institutul Clinic Fundeni, fondat în anul 1959 şi, ca formă de organizare juridică, este o unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Institutul Clinic Fundeni are o mare adresabilitate, atât din perspectiva numărului mare de pacienţi trataţi, cât şi a patologiei căreia i se adresează.

Institutul beneficiază de un număr de 1098 paturi şi 24 de secţii cuprinzând specialităţi medicale variate, iar numărul de pacienţi internaţi în anul 2013 fiind de 65.125 pacienţi, cu peste 3000 de pacienţi mai mult decât numărul acestora în anul 2012. Institutul Clinic Fundeni primeste pacienţi nu doar din Bucureşti, 69,66% dintre pacienţii Institutului sunt pacienţi din afara capitalei, iar aproximativ 30% din numărul total al pacienţilor provine din mediul rural.

Institutul înglobează Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie, cel mai vechi centru din România dedicat exclusiv studiului şi îngrijirii afecţiunilor tubului digestiv, ficatului, căilor biliare şi pancreasului, în cadrul său formându-se în specialitatea de gastroenterologie numeroase generaţii de medici.

Ideea constituirii Centrului din Bucureşti a apărut odată cu preluarea de către Prof. Dr. Tiberiu Spârchez (fondatorul şcolii româneşti de Gastroenterologie) a Clinicii Medicale de la Spitalul “Vasile Roaită“. In 1974, centrul de Gasteroenterologie s-a mutat la Spitalul Clinic Fundeni, unde funcţionează şi în prezent.

In anul 2000, denumirea Centrului a fost completată, titulatura actuală fiind “Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie“, ca expresie a preocupărilor deosebite în domeniul subspecialităţii de Hepatologie, a activităţii medicale, de cercetare şi de învăţământ a Centrului. La ora actuală la nivelul Centrului funcţionează Catedra de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni, din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila.

PREZENTARE PARTENER

Institutul National de Sanatate Publica

Povestea noastră începe în anul 1874, odată cu prima lege sanitară a epocii moderne din România, publicată în Monitorul Oficial nr 131 din 16 iunie. Unul dintre cele cinci capitole ale acesteia fiind igiena publică.

Învâțământul românesc de igienă a fost inaugurat oficial în anul 1861, prin înființarea unei catedre independente de igienă în cadrul Școlii Naționale de Medicină și Farmacie din București. Astfel, la inițiativa Dr Carol Davila, i-a fost încredințată această catedră doctorului Iacob Felix, care a deținut mai multe funcții în administrația sanitară a statului. Acesta a scris și primul volum din Tratatul de igienă publică și poliție sanitară.

În anul 1903, asociația generală a medicilor din România a întocmit și publicat anteproiectul unei legi sanitare motivând că ”prima din datoriile statului este garantarea sănătății publice, aceasta fiind temelia prosperității populațiunii”.  Astfel, în Monitorul Oficial al anului 1910 este publicată a doua lege sanitară din România.

Legea Sanitară creează Direcțiunea Generală a Serviciului Sanitar și înființează  Inspectoratele Regionale Sanitare și Casa Sănătății Publice Rurale. Tot atunci s-au înființat și laboratoarele de igienă ”înzestrate cu toate cele trebuitoare, având ca scop a săvârși cercetările de laborator reclamate pentru diagnosticul științific și profilaxia bolilor contagioase și controlul sanitar al alimentelor și băuturilor.

Aceste laboratoare vor mai servi ca centre de cultură și de cercetare pentru medici. Se vor înființa treptat șapte laboratoare ale statului: două laboratoare centrale în București și Iași și cinci regionale în orașele Craiova, Pitești, Constanța, Galați și Bacău”.

La numai patru ani de la inființarea Organizației de Igienă a Societății Națiunilor Unite de la Geneva (1923), în anul 1927 se inființează la București, cu sprijinul Fundației Rockfeller, prin decret Regal, Institutul de Igienă și Sănătate Publică din București.

În 14 iulie 1930 este publicată, în Monitorul Oficial, Legea Sanitară și de Ocrotire nr 236. Articolul 26 al acesteia menționa ”Institutele de igienă și sănătate publică, sunt centrele de îndrumare tehnică a serviciilor și instituțiilor sanitare și de ocrotire din cuprinsul circumscripției lor; ele sunt la dispoziția tuturor serviciilor și instituțiunilor numite, indiferent de autoritatea sau departamentul de care aceste servicii și instituții depind. Institutele de igienă și sănătate publică sunt persoane juridice”.

În anul 2009, prin Legea 329 și prin Hotărârea de Guvern nr 1414, privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, s-a înființat Institutul Național de Sănătate Publică, instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

Principalele obiective ale Solicitantului sunt orientate spre:

    • prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile;
    • monitorizarea stării de sănătate;
    • promovarea sănătății și educația pentru sănătate;
    • evaluarea sănătății ocupaţionale;
    • monitorizarea sănătăţii în relație cu mediul;
    • elaborarea reglementărilor în domeniul sănătății publice;
    • asigurarea managementului sănătății publice;
    • dezvoltarea serviciilor de sănătate publică.